PAȘI NECESARI PENTRU A PUTEA ADOPTA
- Obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte
Persoana/familia care dorește să adopte, se poate adresa Direcției Generale de Asistență Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) sau unui organism privat român autorizat (OPA), în a cărei rază teritorială domiciliază unul dintre adoptatori.
O dată cu contactarea se realizează procedura de informare prealabilă privind etapele adopţiei interne, termenele aferente acestora, profilul public al copilului adoptabil, precum şi la documentele necesare eliberării atestatului de persoană/familie aptă să adopte.
După această etapă, persoana/familia care dorește să adopte, depune la DGASPC în a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază sau la un organism privat autorizat (OPA), cererea privind eliberarea atestatului pentru adopţie însoţită de o serie de documente.
Specialiștii din cadrul Direcției evaluează garanțiile morale şi condiţiile materiale ale persoanei/familiei care dorește să adopte şi asigură acestora serviciile de pregătire/consiliere necesare pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte.
Etapa de evaluare (socială și psihologică) și pregătirea pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte (sesiuni de pregătire obligatorii), are o durată de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de atestare.
Sunt exceptate de la parcurgerea etapei de pregătire persoanele/familiile care au deţinut atestat pentru adopţie a cărui valabilitate a încetat sau persoanele/familiile care doresc să adopte copiii pe care îi au în plasament de cel puţin 6 luni.
Persoana/familia care doreşte să adopte beneficiază de timp liber acordat de angajator, fără diminuarea drepturilor salariale, pentru realizarea evaluării şi pentru parcurgerea etapei de potrivire practică în limita a maximum 40 ore pe an.
După obținerea atestatului de persoana/familie aptă să adopte, acesta va fi înregistrat în Registrul Național pentru Adopții (R.N.A), alături de celelalte persoane/familii atestate din România.
Atestatul are o valabilitate de 5 ani de zile, dar vor avea loc reevaluări anuale în urma cărora se vor întocmi rapoarte cu privire la menţinerea sau, după caz, modificarea condiţiilor care au stat la baza eliberării atestatului şi a criteriilor de potrivire. În situaţia în care condiţiile nu se mai menţin și sunt necorespunzătoare, raportul anual de reevaluare poate conţine propunerea de retragere a atestatului.
NU POT ADOPTA persoanele care:
- Au boli psihice sau handicap mintal;
- Au fost condamnate definitiv pentru o infracțiune contra persoanei sau contra familiei, săvârșită cu intenție, precum şi pentru infracțiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri nu poate adopta;
- Sunt decăzute din drepturile părintești sau au un copil care beneficiază de o măsură de protecție specială;
- Interdicția de a adopta se aplică şi persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soţi se găsesc în una dintre situațiile prevăzute lit. a, b, sau c.
- Potrivirea iniţială
Această etapă este realizată de către D.G.A.S.P.C. de la domiciliul adoptatorilor şi presupune identificarea şi selectarea din R.N.A. a persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere al criteriilor de potrivire iniţială, corespunde nevoilor copilului.
Pentru fiecare copil adoptabil se generează în timp real lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, care răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului.
Criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil sunt:
- a) vârsta copilului;
- b) sexul copilului;
- c) numărul de copii pe care familia îi poate îngriji;
- d) starea de sănătate a copilului.
Potrivirea se realizează acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse, altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, precum şi familiilor/persoanelor care au adoptat fraţi ai copilului sau care se află în procedură de adopţie cu un frate/fraţi al/ai acestuia, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. În potrivire se includ numai acele rude şi persoane care deţin atestat valabil de adoptator/familie adoptatoare.
III. Potrivirea practica cu copilul adoptabil
În cadrul etapei de potrivire practică, se realizează întâlniri între copilul adoptabil și adoptator/familia atestată.
Potrivirea practică presupune facilitarea contactului direct între copil şi adoptator/familia adoptatoare prin întâlniri ale copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, prin vizitarea copilului, prin găzduirea copilului de către adoptatorul/familia adoptatoare.
Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării copilului/copiilor cu adoptatorul/familia adoptatoare.
Dacă persoana/familia adoptatoare refuză continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemnează şi se motivează în scris.
Procedura de potrivire încetează dacă pe parcursul potrivirii practice specialiştii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu persoana/familia adoptatoare, aceștia urmând să aștepte, în continuare, până ce vor fi incluși într-un alt proces de potrivire practică, cu un alt copil adoptabil.
La finalul potrivirii practice, se întocmește un raport de potrivire în care se precizează modul în care s-a realizat acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, iar D.G.A.S.P.C. sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
În cazul în care persoana/familia adoptatoare se află în situaţia de a fi refuzat de 5 ori continuarea potrivirii practice, aceasta are obligaţia de a parcurge un program de informare şi consiliere referitor la caracteristicile copiilor adoptabili din România şi motivaţia refuzului, organizat de către responsabilul de caz al familiei din cadrul direcţiei care a eliberat atestatul. Programul este obligatoriu, cuprinde un număr de minimum 3 întâlniri, iar până la finalizarea acestuia adoptatorul/familia adoptatoare nu este inclusă în demersuri de potrivire.
Profilul public al copilului adoptabil
O situaţie particulară este constituită de profilul public al copilului adoptabil, acei copiii pentru care nu s-a reuşit identificarea unei persoane/familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma paşii care să conducă la finalizarea adopţiei.
Pentru aceşti copii a fost creată în R.N.A. o secţiune specială. Profilul unui astfel de copil constă într-o prezentare succintă a abilităţilor, nevoilor şi trăsăturilor de personalitate, a nevoilor de sănătate actuale, a nevoilor educaționale și emoționale care caracterizează copilul în cauză, fiind însoţit de o fotografie a acestuia sau de o imagine reprezentativă. În cazul fraţilor ce urmează a fi adoptaţi împreună, profilul este comun.
Adoptatorii au posibilitatea de a accesa doar de la sediul D.GA.S.P.C. de la domiciliu, profilul acestor copii şi, în situaţia în care sunt interesaţi de adopţia unui copil/unor copii din profil, pot notifica acest aspect, urmând a primi informaţiile necesare şi putând iniţia procedura de potrivire practică.
Accesarea profilului public al copiilor le poate da persoanelor/familiilor atestate posibilitatea imediată de a intra în potrivire practică cu un copil sau cu grupe de frați adoptabili împreună!
- Încredințarea copilului în vederea adopției la persoana/familia atestată
Este o măsura care se dispune de către instanța judecătorească de la domiciliul copilului și constă în încredințarea acestuia la domiciliul adoptatorilor, pentru o perioada de 90 de zile.
În perioada încredințării copilului în vederea adopției, se monitorizează evoluția copilului și a relațiilor dintre acesta și adoptator. Dacă în această perioadă se constată neadaptarea copilului se poate propune instanței judecătorești prelungirea încredințării sau revocarea acesteia.
În vederea sprijinirii acomodării dintre adoptator/familia adoptatoare și copil, după punerea în executare a hotărârii de încredințare în vederea adopţiei, persoanele/familiile adoptatoare pot beneficia de concediu de acomodare. De acest concediu, cu o durată de maximum 1 an de zile, beneficiază adoptatorul/unul dintre soţii familiei adoptatoare care realizează venituri supuse impozitului pe venit şi care în perioada concediului va primi şi o indemnizaţie (cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătoreşti de încredinţare în vederea adopţiei), acordată de AJPIS.
La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, când se constată că, copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă, D.G.A.S.P.C. întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil/copii şi adoptatori, ce urmează a fi comunicat instanţei judecătorești care soluționează cererea de încuviinţare a adopţiei.
Încredințarea in vederea adopției nu este necesară în cazul în care copilul adoptabil urmează a fi adoptat de către tutorele său, ori de către persoana/familia la care se află în plasament de cel puțin 6 luni.
- Încuviințarea adopției
Această etapă se derulează tot în fața instanței judecătorești, după trecerea termenului stabilit pentru perioada de încredințare în vederea adopției.
La momentul încuviinţării, adoptatorii își exprimă în fața instanței judecătorești consimțământul la adopția copilului/copiilor. Termenul în care se poate formula apel împotriva sentinţei de încuviinţare a adopţiei este de 10 zile.
După rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești privind încuviințarea adopției, adoptatorul dobândește drepturi și obligații părintești întocmai ca şi faţă de un copil biologic și încetează definitiv rudenia copilului faţă de părinţii săi fireşti. Adoptatorul/familia trebuie să facă demersuri pentru întocmirea unui nou cetificat de naștere pentru copil (adoptatorii fiind înregistrați la rubrica “părinți”).
Adoptatorii sunt obligați să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, beneficiind și de sprijinul specialiştilor din cadrul serviciului de adopţii și postadopţii al D.G.A.S.P.C.
La data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei, persoana/ familia adoptatoare beneficiază, cu titlul de sprijin financiar, de o indemnizaţie de sprijin lunară, raportată la indicatorul social de referinţă, în cuantum de 1,20 ISR, acordată de AJPIS, pentru fiecare copil care se află în una dintre următoarele situaţii:
- a) are vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani;
- b) este încadrat în grad de handicap uşor sau mediu;
- c) face parte dintr-un grup de 2 fraţi adoptabili împreună.
Cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu 50% pentru cazul în care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei copilul se află în una dintre următoarele situaţii:
- a) are împlinită vârsta de 7 ani;
- b) este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat HIV sau bolnav SIDA;
- c) face parte dintr-un grup de cel puţin 3 fraţi adoptabili împreună.
În situaţia în care copilul adoptat întruneşte două dintre condiţiile prevăzute mai sus, cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu 75%.
În situaţia în care copilul adoptat întruneşte cumulativ toate condiţiile prevăzute mai sus, cuantumul indemnizaţiei de sprijin se majorează cu 100%.
Indemnizaţia de sprijin se acordă începând cu luna următoare rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei şi încetează fie la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către copilul adoptat, fie în luna în care a intervenit desfacerea adopţiei sau declararea nulităţii acesteia. La cererea adoptatului, exprimată după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dacă acesta îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ de zi, sprijinul financiar poate fi acordat pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăşi vârsta de 26 de ani.
Pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare realizate de persoana/ familia adoptatoare în vederea participării la procedura potrivirii practice cu un copil având domiciliul în alt judeţ decât cel al adoptatorului/familiei adoptatoare se acordă suma de 200 de lei/zi/persoană.
Perioada pentru care se acordă această sumă este de maximum 10 zile din durata totală a procedurii de potrivire practică. Decontarea se realizează de către D.G.A.S.P.C. în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului.
- Monitorizarea și activitățile post adopție
Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.
Monitorizarea postadopţie se realizează de către D.G.A.S.P.C. de la domiciliul copilului, prin vizite la domiciliu și întocmirea rapoartelor trimestriale pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.
Monitorizarea postadopţie nu se realizează în cazul adopţiei interne a copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv ori de către rudele copilului şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutorele său ori de către persoane/familii care au avut copilul în plasament cel puţin 2 ani.
În această etapă, persoana/familia adoptatoare care a adoptat unul sau mai mulţi copii beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă în cuantum de 1.500 lei pe an, acordată de AJPIS, destinată asigurării unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură şi a căror necesitate rezultă în urma recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social.
Această sumă se acordă pe perioada etapei de monitorizare postadopţie şi numai dacă nu a intervenit desfacerea adopţiei sau declararea nulităţii acesteia.
Perioada de acordare precizată se poate prelungi o singură dată până la 6 luni în situaţia în care, în baza recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social, se impune continuitatea asigurării serviciilor de recuperare/reabilitare.
În situaţiile în care cheltuielile necesare pentru acoperirea integrală a serviciilor de recuperare/reabilitare recomandate depăşesc suma precizată mai sus, diferenţa poate fi suportată de către angajatorii adoptatorului, persoane juridice de drept public sau privat.